Selectie din cartea “ORMUS -Aur comestibil? Adevarul despre piatra filozofala”

Selectie din cartea “ORMUS -Aur comestibil? Adevarul despre piatra filozofala”

 

 

Ajung înaintea tronului de domnie al tatălui meu, Ce este
aceasta?”,
Şi continuă aşa, pagină după pagină, vorbind despre
atribute pe care le capeţi atunci când ascenzi, însă în permanenţă
se opreşte şi repetă “Ce este aceasta?”.
În Biblie, spre exemplu, în Cartea Exodului se vorbeşte
adesea despre Mana, care în traducere din limba ebraică
înseamnă literalmente “Ce este asta?”. Dacă ne gândim că
poporul evreu a trăit timp de generaţii în Egipt, şi că acolo au
muncit printre altele şi în metalurgie, artizanat şi poleirea cu aur,
ei s-au familiarizat cu tehnicile egiptene de prelucrare a aurului
iar, când au plecat, au luat bineînţeles şi aceste cunoştinţe cu ei.
Ajunşi în exil în timpul traversării deşertului, ei au fost
hrăniţi de Moise de multe ori cu ma-na adică cu “Ce e aceasta?”
despre care se crede astăzi că era de fapt aur monoatomic. Două
argumente stau la baza acestei afirmaţii. Sursa este tot din Cartea
Exodului unde este scris că “Pâinea Prezenţei lui Dumnezeu” era
făcută de Bezaleel care era lucrător în aur şi nicidecum brutar
sau femeie, aşa cum cerea obiceiul de fabricare a pâinii
obişnuite, el fiind realizatorul Chivotului Legii şi deasemenea al
decoraţiunilor din aur ale Tabernaclului. Mai departe, la
capitolul 16, intitulat “Mana”, versetul 13-15 spune: “iar
dimineaţa după ce s-a luat roua dimprejurul taberei, iată se afla
în faţa pustiei ceva mărunt, ca nişte grăunţe, şi albicios ca
grindina pe pământ. Şi văzând fiii lui Israel au zis unii către alţii:
“Ce e asta?” Că nu ştiau ce e. Iar Moise le-a zis: “Aceasta este
pâinea pe care v-o dă Dumnezeu să o mâncaţi.”
De asemenea, viţelul de aur care a fost făcut de evrei prin
topirea cerceilor spre a servi închinării la idoli, în timpul în care
Moise a fost plecat pentru aflarea poruncilor, a fost luat de către
acesta şi dus pe muntele Sinai, iar la întoarcere se spune că le-a
fost dat să îl mănânce.
Într-adevăr, tot din Biblie se ştie că, atunci când Moise a
urcat pe muntele Sinai, a fost văzut foc şi fum de către poporul
evreu. Se spune că acestea ar fi servit la alchimizarea aurului. Un
furnal destul de puternic poate fi folosit la transformarea prafului
de aur alb în sticlă de aur pentru că, la 1160 de grade Celsius,
aurul monoatomic se transformă într-o sticlă de aur transparentă.
David Hudson – fermierul american care a patentat în anii ‘90
producerea aurului monoatomic – afirmă că, de fapt, pe muntele
Sinai funcţiona o forjă ce putea transforma aurul praf în sticlă de
aur. Această formă a aurului are aspect ca şi cristalul, este
transparent ca o fereastră, dar rămâne aur pur şi nu un compus al
aurului. Poate fi pus în mojar şi adus prin măcinare înapoi în
formă de praf alb de aur (aur monoatomic). De ce obţinerea
acestei sticle de aur? Pentru că ea are o dublă întrebuinţare:
prima este folosirea ca superconductor, iar a doua, prin
remăcinare poate deveni din nou aur alb şi deci hrană spirituală
şi, într-o oarecare măsură, şi fizică (dă energie şi reduce pofta de
mâncare datorită alcalinităţii crescute).
Această sticlă de aur mai apare undeva în istoria omenirii
şi anume tot în Egipt. Se crede că piatră din capul unghiului este
piatra (mai bine zis cristalul) din sticlă de aur ce a existat în
vârful Marii Piramide şi care astăzi, din păcate, lipseşte. Se
spune că această piramidă a avut o tencuială de calcar alb care
era vopsită în culorile curcubeului. Piramida este construită
direct pe suport solid, fundaţia fiind săpată până la patul de rocă
de dedesubt şi, dat fiind faptul că Pământul vibra pe frecvenţa
joasă a silabei sacre OM, piramida avea rolul de a conduce şi
amplifica această vibraţie până sus, unde vârful din sticla de aur
o prelua şi în felul acesta se încărca cu energie. Astfel,
superconductorul devenea incandescent şi lumina în nopţile clare
ale Saharei ca un far călăuzitor în deşert. Putem să ne imaginăm
ce privelişte încântătoare era văzută de un călător ce se apropia
din deşert şi vedea această piramidă uriaşă vopsită în alb şi în
culorile curcubeului şi care emana o lumină ce putea fi văzută de
la mulţi kilometri depărtare…
Există referiri şi în vechile texte hinduse despre aşa
numitul “Amrut” sau “Amrit”, totuna cu Piatra Filozofală, şi
care, consumat chiar şi în cantităţi infime, ar aduce nemurirea.
Ceea ce surprinde este faptul că în legendă se spune că Amrut nu
poate fi obţinut decât de la Samudra Manthan sau vâltoarea
oceanului, iar preţioasa substanţă nu ar fi fost obţinută decât
după o muncă istovitoare direct din adâncimile oceanului. O
paralelă cu actualitatea este faptul că ORMUS-ul sau Piatra
Filozofală a zilelor noastre se obţine şi din apa mărilor şi
oceanelor într-o concentraţie variabilă, ce creşte însă odată cu
adâncimea.

Comments are closed.